Psihologie 

Psihologie – știință controverstă? utilă?

Să merg la psiholog? Să nu merg la psiholog?

psihologie stiinta controversata

O întrebare pe cât de controversată, pe atât de utilă.

Psihologia, în toată complexitatea ei, vizează studiul științific al proceselor mentale și a comportamentului uman.

Chiar dacă nu conștientizăm acest lucru, este prezentă constant în viața noastră. Emoțiile, gândurile, comportamentele și modul în care relaționăm cu cei din jur, problemele cu care ne confruntăm, dorințele și nu în ultimul rând scopurile noastre pot fi transpuse prin lumina acestui domeniu extrem de vast.

De cele mai multe ori, motivul pentru care persoanele nu solicită serviciile psihologice se datorează prejudecăților și lipsei de informații în ceea ce privește utilitatea acestui domeniu. Din acest motiv, articolul de față își propune să explice pe scurt situațiile în care este indicat să apelezi la un psiholog, care sunt serviciile pe care le poți accesa și nu în ultimul să deconstruiască miturile foarte frecvent întâlnite.

Când este bine să apelezi la psiholog și care sunt serviciile pe care le poți accesa?

psihologie psiholog denisa marchis

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat în anul 2017 un raport care arată că aproximativ 1 milion de români suferă de o tulburare depresivă și aproximativ 700.000 de români de o tulburare anxioasă. De asemenea, OMS arată că tulburările psihice sunt principala sursă de dizabilitate la nivel mondial, procent care crește alarmant de la an la an.

Dat fiind nivelul ridicat de subdiagnosticare la nivelul populației românești, acest lucru poate fi extrem de îngrijorător.

Dacă e să ne luăm după vorba „Mai bine plângi la psiholog decât să râzi la psihiatru”, putem să ne dăm seama că lucrurile nu stau chiar așa în ceea ce privește românii. 

Comparativ cu alte țări, românii acordă mult mai puțină atenție serviciilor psihologice. Acest lucru se schimbă treptat, pe măsură ce oamenii beneficiază de psihoeducație și își dezvoltă tot mai mult interesul pentru abordarea științifică a problemelor cu care se confruntă.

Majoritatea persoanelor încearcă să își rezolve problemele pe cont propriu, apelând la specialiști după ce simptomele sunt cronicizate (trec ani de zile de la apariția problemelor). Acest lucru îngreunează tratamentul psihopatologiei și extinde durata tratamentului necesar, fie că este terapeutic, fie că este medicamentos.

NU trebuie să mergi la psiholog doar atunci când ai probleme și nu mai poți face față.

Dacă soliciți ajutorul unui specialist nu înseamnă că ai eșuat, ci că ești perseverent în a avea o viață mai bună.

Mai jos sunt enumerate o serie de situații în care poți solicita sprijin, ghidaj sau sfaturi:

  • Ești trist, stresat sau furios? Nu poți sa-ți controlezi emoțiile?
  • Ai  probleme de relaționarea cu cei din jur/ familie/ cuplu? 
  • Ești nemulțumit de propriul corp  sau de greutatea corporală?
  • Ai probleme cu consumul de alcool / substanțe psihoactive / jocuri de noroc?
  • Nu ai încredere în tine?
  • Ești anxios? Îți e frică de contexte sociale? Te sperie anumite lucruri sau situații?
  • Ai trecut printr-un eveniment traumatizant?
  • Vrei să fii mai fericit? Vrei să îți conștientizezi valorile personale?
  • Vrei să fii mai motivat? Vrei să îți îndeplinești anumite obiective?
  • Urmează să naști sau ai născut și ai nevoie de sprijin?

Fie că te confrunți cu una din situațiile de mai sus sau cu altă situție specifică, sau îți dorești să îți îmbunătățești anumite abilități ori pur și simplu îți dorești să fii ascultat și înțeles,  poți apela cu încredere la ghidul tău obiectiv. O altă componentă extrem de importantă în succesul terapeutic este dorința ta spre schimbare.

Psihoterapia nu e magie.

De cele mai multe ori, efectele pe care le așteptăm se produc lent și este nevoie să depunem mult efort.

În rest, este ca mersul la dentist. Cu cât tratezi mai timpuriu o carie, cu atât scade riscul să resimți dureri insuportabile sau chiar să-ți pierzi dintele. De ce să nu avem grijă de sănătatea noastră mentală și să prevenim eventualele probleme de natură psihică cu care putem să ne confruntăm? 


Tipuri de servicii

Printre cele mai frecvente tipuri de servicii psihologice destinate adulților se numără:

1. Evaluare psihologică și psihodiagnosticul implică utilizarea unor teste acreditate de Colegiul Psihologilor din România (CPR) sau a altor instrumente de evaluare (interviuri structurate & semistructurate, observație) pentru a evalua anumite aspecte cognitive, emoționale sau comportamentale ale clientului. Evaluarea este utilă atât pentru conturarea unei direcții de tratament cât și pentru situațiile în care se solicită eliberarea unui raport psihologic.

Exemple de situații:

  • Evaluarea nivelului de inteligență (IQ)
  • Conturarea profilului de personalitate
  • Evaluare pentru comisii de specialitate sau instanță

2. Consiliere psihologică = are ca și scop autocunoașterea și dezvoltarea personală și/sau rezolvarea unor probleme care nu sunt de natură clinică (probleme emoționale, cognitive sau de comportament). 

Exemple de situații în care se solicită consilierea psihologică:

  • Rezolvarea de probleme (managementul conflictului/ managementul timpului)
  • Luare de decizii (decizii de carieră)
  • Managementul stresului

3. Psihoterapia vizează în principal tratamentul tulburărilor psihice (probleme de natură clinică cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de comportament alimentar, dependențe etc.) și îmbunătățirea calității vieții. Din cauza complexității problemelor, numărul ședințelor de psihoterapie este mai extins decât în cazul consilierii psihologice.

Exemple de situații în care se solicită psihoterapia:

  • Tratamentul tulburărilor anxioase (anxietate socială/ atacuri de panică/ tulburare de stres postraumtic etc.)
  • Tratamentul tulburărilor alimentare (anxorexie/bulimie)
  • Tratamentul tulburărilor de personalitate

4. Terapia de grup / grup de suport implică 5-12 persoane care se cofruntă cu probleme similare, își oferă suport și împărtășesc opinii cu privire la cele mai bune soluții prin care problema poate fi combătută. Acest cadru este ghidat în permanență de un psihoterapeut și un co-terapeut.

Exemple de situații în care sunt utile grupurile de suport:

    • Grup de suport pentru dependențe de alcool/ substanțe psihoactive (droguri)/ jocuri de noroc
    • Grup de suport pentru mamele care au pierdut un copil
    • Grup de suport pentru anxietatea socială 

5. Terapia de cuplu este utilă atunci când partenerii își doresc să își îmbunătățească relația de cuplu sau să-și rezolve probleme deja exitente. Rolul psihologului este de a facilita comunicarea asertivă și punerea în perspectiva partenerului astfel încât nevoile intime să fie înțelese de către ambele părți. 

Exemple de situații în care se solicită terapia de cuplu:

  • Probleme de comunicare în cuplu
  • Depășirea infidelităților

6. Psihologia aplicată în domeniul securității naționale poate fi practicată numai de către psihologii care dețin atestat de liberă practică în specialitatea  Psihologie aplicată în domeniul securității naționale, acordat de către Colegiul Psihologilor din România (CPR). Principalul obiectiv al acestei ramuri este examinarea psihologică în vederea eliberării avizelor port-armă.


Diferența dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru.

În ciuda faptului ca informațiile din domeniul sănătății mintale sunt tot mai accesibile, întâlnim frecvent confuzii mari în ceea ce privește diferențele dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru. 

1. Psihologul este absolvent al facultății de psihologie și deținător al unui atestat de liberă practică acordat de către Colegiul Psihologilor din România (CPR) în specialitatea psihologia școlară, psihologia clinică, psihologia muncii și transporturilor, psihologia organizațională sau psihologia aplicată în domeniul securității naționale.

Specialistul care vizează specific domeniul sănătății mintale este psihologul clinician, ocupându-se de evaluarea clinică, psihodiagnosticul (aplicare de teste acreditate, chestionare și interviuri) și intervenția psihologică de scurtă durată.

Psihologul NU prescrie medicamente și NU pune un diagnostic!

Cu toate acestea, evaluarea este o componentă extrem de importantă în procesul terapeutic. Dacă la medic avem nevoie de radiografie pentru a opera un os fracturat, la psiholog avem nevoie de evaluare pentru a cunoaște cauzele problemei, gravitatea acesteia și modalitatea optimă prin care poate fi țintită. 

psihologie denisa marchis chiromedica


2. Psihoterapeutul  poate fi atât psiholog cât și psihiatru. Principala condiție pentru a putea folosi termenul de psihoterapeut este urmarea unor programe speciale de formare în psihoterapie (cognitiv-comporamentală, psihanalitică, familială etc.) și deținerea unui atestat de liberă practică în specialitatea psihoterapie.

Psihoterapeutul vizează tratamentul psihopatologiei, optimizarea și prevenirea problemelor de ordin psihologic sau comportamental.

Psihoterapeutul NU prescrie medicamente și NU pune un diagnostic!

În cazurile mai severe, acesta poate recomanda evaluarea psihiatrică astfel încât direcțiile terapiei să fie mult mai clare. 


3. Psihiatrul este o persoană care a terminat facultatea de medicină, fiind specializată în psihiatrie. Acesta realizează evaluări cu privire la starea psihică a unei persoane.

Psihiatrul PUNE diagnostic și PRESCRIE tratament medicamentos!

În urma evaluării psihiatrice se pot face și recomandări pentru psihoterapie sau consiliere psihologică. 

Consultarea unuia dintre specialiștii menționați anterior nu trebuie să sperie sau să fie un subiect taboo!

După cum am menționat anterior, sunt acțiuni concrete prin care avem grijă de sănătatea noastră mintală.


Mituri și prejudecăți despre psihologie

Fiecare profesie își are miturile sale. În continuare voi enumera principalele mituri asociate acestei profesii

1. Psihologul poate să citească gândurile

NU, psihologul nu poate să citească gândurile.

Poate să asculte, să înțeleagă natura problemelor cu care te confrunți și să-ți ofere ghidaj pentru rezolvarea acestora. Poate să facă evaluări și să emită anumite concluzii, dar face acest lucru prin utilizarea unor instrumente validate și a unor observații în spatele cărora stau mulți ani de studiu și practică.  


2. Oamenii care merg la psiholog sunt nebuni

NU, oamenii care merg la psiholog NU SUNT NEBUNI!

psihologie chiromedica psiholog denisa marchis

Conștientizarea unei probleme este un prim pas important în procesul de schimbare.

A apela la serviciile unui specialist în domeniul sănătății mintale nu relevă faptul că ești nebun. Pe parcursul vieții, persoanele pot întâmpina probleme cărora nu le pot face față pe cont propriu, având nevoie de suport și ghidaj de specialitate pentru soluționarea acestora. 


3. Psihologul o să spună altora ceea ce am vorbit cu el

NU, psihologul nu va spune altora ce vorbești cu el!

Conform codului deontologic al acestei profesii, psihologii trebuie să protejeze confidențialitatea tuturor informațiilor adunate în timpul activității profesionale. Există totuși și excepții de la această regulă, iar acestea dunt toate în beneficiul și pentru bunăstarea pacientului:

  • Prevenirea unui pericol iminent pentru client sau tertă persoană
  • Prevenirea săvârșirii unei fapte penale
  •  Atunci când clientul lucrează cu doi specialiști simultan și consimte pentru colaborarea dintre cei 2 specialiști (ex: psihoterapeut-psihiatru).

În concluzie, ce se întâmplă în cabinet, rămâne în cabinet. 


4. Dacă îl plătesc e datoria lui să mă trateze prin servicii de psihologie.

NU, datoria psihologului este de a te ghida pe drumul cel mai scurt pentru ca tu să evoluezi cât mai repede!

De cele mai multe ori, persoanele care accesează serviciile psihologice se așteaptă ca lucrurile să se schimbe peste noapte și fără efort.

Lucrurile nu stau chiar așa. 

Pe lângă colaborarea constantă dintre psiholog și client, este extrem de importantă motivația clientului și nivelul de implicare în tot demersul de schimbare.

Psihologul îți va fi ca un ghid, propunându-ți soluții și urmărind progresul tău.

Vei auzi conceptul de temă de casă, sarcini pe care terapeuții le propun clienților astfel încât abilitățile dezvoltate în terapie să se consolideze.

psihologie chiromedica denisa marchis psiholog

În concluzie, deși cele 50 de minute petrecute la în cabinet sunt cruciale pentru a construi fundația schimbării, restrul construcției se clădește în celelalte 8400 de minute săptămânale pe care le petreci în mediul tău natural.


Schimbarea stă în mâinile tale. Tu decizi!


Gândindu-te că una din 3 persoane dezvoltă o tulburare psihică pe parcursul vieții, fiindu-i afectată funcționalitatea în plan familial, profesional și social, care sunt motivele pentru care nu ai apela la ajutorul un psiholog?

Denisa Marchiș – psiholog clinician te așteaptă acum în locația de pe str. Oltului nr. 47 sau online! Programează acum o întâlnire cu ea!

psiholog denisa marchis chiromedica

Psiholog Denisa Marchis – CHIROMEDICA Health & Wellness Center

Folosește formularul de mai jos!

Sună la 0771024163 pentru o programare !

Te așteptăm cu drag la CHIROMEDICA Health & Wellness Center dacă vrei ca Denisa Marchiș – psiholog clinician să te ghideze în dezvoltarea și evoluția ta personală, oferindu-ți servicii de psihologie!

Grija noastră este sănătatea dumneavoastră!

Write a comment:

*

Your email address will not be published.